Dumnezeu este Atotputernic si Atotintelept in tot ce face. El a facut o zi din lumina si intuneric. O parte in care omul sa munceasca, sa-si câstige existenta si o parte in care sa se odihneasca, sa se refaca din punct de vedere fizic, ca sa poata munci. Din punct de vedere fizic, in limitele bunului simt, somnul este o binecuvântare, dar din punct de vedere spiritual somnul este un pacat. Tema mea este formata din doua cuvinte: „Fiti treji!”.

Biblia este presarata cu indemnuri ca: fiti treji, fiti veghetori, fiti atenti. Dumnezeu vrea sa fim intr-o stare de veghe. Cineva spunea: „Cum pot sti ca sunt treaz spiritual sau dorm spiritual?” As vrea sa urmarim patru caracteristici ale omului care doarme.

•    In primul rând, omul care doarme nu stie ce e cu el. Când dormi nu sti ce se intâmpla in jurul tau. La fel este si cu omul care doarme din punct de vedere spiritual. El munceste, trudeste si se zbate in lumea aceasta. Incearca sa adune, sa strânga, dar nu-l intereseaza ce este dincolo de acest hotar. Omul care doarme din punct de vedere spiritual nu se intereseaza ce este dincolo de lumea aceasta. Dumnezeu este acela care vrea binele nostru si vrea sa ne binecuvânteze. Viata noastra, in lumea aceasta, este relativ scurta. Este importanta menirea pe care o avem in lumea aceasta, scopul pentru care Dumnezeu ne-a creat. Sunt doua intrebari care-mi plac foarte mult in Iov 13.11: „Nu va infricosaza maretia Lui, si nu cade groaza Lui peste voi?”.

Traim intr-o vreme când oamenii nu sunt impresionati de maretia lui Dumnezeu. El Si-a aratat puterea si maretia prin faptul ca a creat o lume extraordinara. Tot ce ne inconjoara, de la firicelul de iarba si pâna la cosmosul infinit, vorbeste despre un Dumnezeu puternic si binecuvântat, un Dumnezeu care a adus totul la viata prin Cuvântul Sau. Biblia spune, in Psalmul 33.9, ca Dumnezeu porunceste si ce porunceste ia fiinta. Intre Cuvântul lui Dumnezeu si fapta nu-i nici o distanta pentru ca El este Atotputernic. Marturia pe care o depune Universul este dumnezeiasca.

Dumnezeul nostru este transcendent creatiei, este dincolo de lumea aceasta, este in tot ce exista. Oamenii nu au creat nimic, ci doar au copiat natura. Ei nu sunt impresionati de maretia lui Dumnezeu si nu se lasa atinsi de puterea Lui. Dumnezeu Si-a aratat maretia nu numai prin faptul ca a creat Universul, ci si prin faptul ca, acum doua milenii, L-a trimis pe Hristos, Fiul Sau. Isus nu a venit ca sa avem o religie in plus, sau sa avem Craciun si Paste, ci a venit ca sa ne ajute, sa ne vindece, sa ne ierte, sa ne umple cu Duhul Sfânt, sa ne integreze in uriasa familie a lui Dumnezeu. Sutasul care a condus plutonul de executie al Domnului Isus, a spus: „Cu adevarat Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu”. Se spune ca, dupa patima si invierea Mântuitorului acest sutas s-a dus sa culeaga informatii de la oamenii care au fost atinsi, vindecati si binecuvântati de Domnul.

Intr-o seara a intrat intr-o casa unde era Petru, care vorbea despre experientele pe care le-a avut cu Domnul. Dupa ce Petru si-a incheiat cuvântarea, acest centurion s-a ridicat si a pus o intrebare: „Grecii au adus intelepciunea. Noi, romanii, am adus forta si puterea, voi - crestinii, ce ati adus nou in istorie?” Petru, cu fata senina, a spus: „Tinere, e adevarat ca grecii au adus intelepciunea, voi romanii puterea, dar noi, crestinii, va aducem iubirea lui Dumnezeu”. Pâna la Domnul Isus Hristos iubirea era considerata un sentiment pentru cei slabi. Mântuitorul a demonstrat in istorie ca iubirea nu este nici sentiment, nici patima, ci, asa cum spunea Dante: „Iubirea este o forta uriasa care invârte sori si stele”. Iubirea L-a adus pe Cel ce este de 3 ori sfânt, L-a adus in mijlocul nostru. A venit aici, in lumea noastra ca sa-Si dea viata pentru noi. Ne bucuram ca Si-a dat viata pentru noi, dar suntem plini de bucurie ca, dupa 3 zile, Dumnezeu L-a inviat din morti si e viu in vecii vecilor. Cu toate acestea, oamenii nu sunt impresionati nici de Universul creat de Dumnezeu, nici de lucrarea Domnului Isus. Ei isi vad de treburile lor, de afacerile lor, de gândurile lor, de drumurile lor, de viata lor. Oamenii se indeparteaza tot mai mult de Dumnezeu. Nu numai ca oamenii nu sunt impresionati de maretia lui Dumnezeu, dar nici macar nu se tem de Dumnezeu.

Raul a fost prezent in istorie dintotdeauna, insa astazi raul si faradelegea ating cote inimaginabile. Traim vremuri grele, când oamenii se indeparteaza de Dumnezeu. Auzi lucruri asa de grave, pacate atât de mari, si oamenii parca fug tot mai mult de Dumnezeu. Am citit intr-o carte despre un mare predicator american, care a ajuns in temnita printr-un lucru nesabuit. Acolo a dat peste o carte care i-a placut foarte mult si a avut dorinta ca autorul acelei carti sa il viziteze pentru a sta de vorba cu el. Si dorinta i s-a indeplinit. Autorul cartii i-a pus urmatoarea intrebare: „Când a fost momentul când ai incetat sa-L mai iubesti pe Isus de ai ajuns aici?” „N-a fost nici un moment când nu L-am iubit pe Domnul, chiar si acum Il iubesc. A fost un moment in viata mea când am incetat sa ma mai tem de Dumnezeu si de aceea am ajuns aici”, a spus predicatorul. Sunt asa de multi oameni care nu mai au teama de Dumnezeu. Nu se lasa impresionati de maretia lui Dumnezeu si nu se tem de pedeapsa Lui. Biblia spune ca plata pactului este moartea.

•    O a doua caracteristica a somnului este aceea ca omul care doarme se afla supus la
diferite iluzii. De cele mai multe ori omul sanatos se viseaza noaptea bolnav, iar omul bolnav se viseaza sanatos. De fapt, in Isaia este scris: Ce viseaza noaptea cel flamând? Pâine. Ce viseaza noaptea cel insetat? Apa. Omul care doarme spiritual vine la adunare si asculta si se bucura de prezenta lui Dumnezeu. Dar a doua zi intra in problemele cotidiene si uita tot. Un copil al lui Dumnezeu trebuie sa aiba in suflet siguranta ca Dumnezeu nu l-a parasit si este de partea lui.

Nu trebuie sa ne lasam condusi de valurile vietii, ci trebuie sa stim ca apartinem lui Dumnezeu. El ne-a chemat ca sa ne dea biruinta si sa traim cu El pâna la sfârsitul vietii noastre. O tânara inotatoare de performanta a vrut sa intre in cartea recordurilor trecând Marea Mânecii inot (aprox. 40 km). La prima incercare a fost o ceata densa, si tânara a renuntat. A incercat inca o data si s-a intâmplat la fel. Si de data aceasta era pe punctul de a renunta, insa alaturi de ea, intr-o barca, se afla o prietena de-a ei. Aceasta, vazând-o in ce situatie se afla, a inceput sa strige: „Florenta, dincolo de ceata este tarmul”. Cuvintele acestea au ajutat-o sa treaca prin ceata si sa ajunga la tarmul celalalt. Dincolo de ceata lumii, a pacatului si a mortii este tarmul Imparatiei lui Dumnezeu. Dincolo de viata aceasta ne asteapta o viata cu Dumnezeu.

•    O a treia caracteristica a somnului este aceea ca omul care doarme se afla intr-o
stare de inactivitate. La fel se intâmpla cu omul care doarme spiritual. Vine la Casa lui Dumnezeu si ii place sa asculte o cântare, o predica, dar el nu face nimic in Casa lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi trebuie sa lucram pentru Domnul, si sa ne facem slujba pe care Dumnezeu ne-a incredintat-o. Este foarte important sa lucram pentru Dumnezeu, dar trebuie sa eliminam compromisul din viata noastra. Se spune ca un om bogat era tare nefericit. Intr-o zi s-a dus la un rabin. Acesta i-a spus omului bogat sa se uite pe fereastra si sa ii spuna ce vede. „Vad pe strada baieti, fete, copii …” spuse bogatul. Apoi rabinul ii spuse sa se uite intr-o oglinda care era in acea camera si sa ii spuna ce vede. „Imi vad chipul” spuse bogatul. Atunci rabinul ii spuse: „Stii care este diferenta intre sticla de la fereastra si oglinda? Si una si alta sunt din sticla, diferenta este ca oglinda are un strat subtire de argint. De aceea te vezi numai pe tine.” Sa nu ne vedem numai pe noi ca vom fi tare nefericiti. Dumnezeu ne cheama sa traim pentru altii. Sa vorbim despre dragostea lui Dumnezeu oamenilor si sa le marturisim nu numai prin cuvinte, ci si prin fapte. Sa eliminam compromisul din viata noastra pentru ca intotdeauna un compromis pregateste alt compromis. Si din compromisul cu diavolul va câstiga diavolul. Sa fim intelepti in ce priveste binele si sa ne straduim sa lucram pentru Dumnezeu. Pentru ca suntem diferiti, avem nevoie unii de altii. Deci, sa lucram fiecare cu darul pe care ni L-a dat Dumnezeu.

•    In al patrulea rând, omul care doarme se afla intr-o stare de pericol. Sa ne amintim
De Samson, un om puternic nu prin muschii lui, ci prin Duhul Sfânt. A fost singurul judecator din Israel care a domnit peste 20 de ani si care n-a adus nici o victorie pentru Israel. Dar omul acesta avea un secret de la Dumnezeu. Briciul nu trebuia sa treaca prin parul lui, insa el n-a vegheat si a cochetat cu pacatul. A adormit in poala unei femei de moravuri usoare si si-a pierdut puterea. Deci, omul care doarme se afla intr-o stare de pericol. Unii dorm atât de profund spiritual incât sforaie. Citeam undeva despre Moody ca, intr-o zi in timp ce predica, a vazut cum cineva atipise in biserica si dintr-o data a strigat: „foc!”. Omul acela a sarit in picioare speriat si a zis: „Unde?”. „In iad, sa te arda, daca mai dormi in biserica!” a spus Moody. Suntem chemati sa veghem spiritual, sa ne trezim. Haideti sa fim treji si veghetori si sa ne intoarcem la Dumnezeu. Multi stiu ca Hristos trebuie sa vina, dar putini Il asteapta. Deviza Vechiului Testament era:  „De aceea iti voi face astfel, Israele, si fiindca iti voi face astfel, pregateste-te sa intâlnesti pe Dumnezeul tau, Israele!” (Amos 4.12). Deviza Noului Testament este: „De aceea, si voi fiti gata; caci Fiul omului va veni in ceasul in care nu va gânditi.” (Matei 24.44). Suntem noi gata sa-L intâmpinam pe Domnul?

Trebuie sa ne trezim! Când se trezeste omul? La un zgomot. Profetul Ieremia spune: „Nu este Cuvântul Meu ca un foc, zice Domnul, si ca un ciocan care sfarâma stânca?” (Ieremia 23.29). As dori ca ciocanul lui Dumnezeu sa loveasca in stânca inimii noastre si sa ne trezeasca la realitate. Dumnezeu sa ne ajute sa constientizam prin Duhul Sfânt ca pericolul cel mai mare este atunci când omul doarme spiritual. Când se mai trezeste omul? Când se spala dimineata. Isaia spune: „Spalati-va deci si curatiti-va. Luati dinaintea ochilor mei faptele rele pe care le-ati facut, incetati sa mai faceti rau.” Nu e suficient ca nu facem raul, trebuie sa invatam sa facem binele.

„Veniti totusi sa ne judecam, zice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zapada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca lâna.” (Isaia 1.18). Sa ne ajute Domnul sa fugim de pacat si sa traim o viata curata pentru El. Când se mai trezeste omul? Când face putina miscare. Dimineata, când te trezesti, faci putina miscare. Haideti sa ne miscam si sa lucram pentru Dumnezeu. Sunt oameni care au nevoie de ajutorul nostru. Este foarte important sa ne punem la dispozitia lui Dumnezeu, sa stim ca El este de partea noastra si sa ne incredem in El.

Intâmplarea celor trei tineri din cuptorul de foc ne arata devotamentul lor. Incercarea i-a dezlegat de legaturile lor. Deci incercarea nu-ti face nici un rau, ci doar te dezleaga de legaturile tale si te face sa te intaresti in credinta. Câti au iesit din cuptor? Trei, caci al patrulea a fost Hristos Domnul. Hristos ne asteapta pe mine si pe tine sa ne dea biruinta când trecem prin incercare, de aceea trebuie sa fim tari si sa ne incredem in Dumnezeu. Odata, la scoala duminicala, copiii au fost intrebati: „De ce credeti voi ca leii nu i-au facut nimic lui Daniel?”. O fetita a raspuns: „Pentru ca in mijlocul lor era Leul din semintia lui David”. As vrea sa va spun ca Leul din semintia lui David a promis ca va fi cu noi pâna la capat. Sa ne rugam si noi ca psalmistul:

„Zideste in mine o inima curata, nu ma lepada de la fata Ta...” (Psalmul 51) si sa fim treji, asteptând pe Mirele nostru drag.
Maranata - Vino Doamne Isuse!

NU MÃ-NSPÃIMÂNT!

Nu ma-nspaimânt de drumul pe care merg; curand,
El nu-mi va fi-ntuneric, ci numai stralucire.
Iubirea o sa intre la mine surazand
Ca-n cea mai fericita si dulce întalnire.

Topi-mi-se-va timpul într-un etern suvoi
Prin care voi strabate din veac în veac mai iute,
Prin stari mai fericite, mai-nalte si mai noi
Urmand Desavarsirii pe zari nestrabatute.

— O, vuiete-ale lumii, ispite si-ngroziri
De mult nu ma-nspaimanta a voastra-amenintare:
Puteti zdrobi fiinta trupestii mele firi
Caci sufletul mi-e liber, nebiruit si tare.

De mult nu va mai caut, desarte promisiuni,
Ce-ati otravit odata atatea zari din mine...
Ci linistit mi-e zborul pe-aripi de rugaciuni
Cand ma-nvesmanta valuri de armonii divine.

Cantarea rugaciunii spre ceruri cand mi-o sui
Se vad si mai senine, mai largi si mai curate
Si nu mi se opreste decît în fata Cui
Mi-a daruit aceste minuni nemasurate.

Recunostinta, numai recunostinta vin
S-aduc si-n rugaciune si-n lacrimi si-n cantare
Eterna-ntelepciune ce-mi schimbi al mortii chin
În cea mai stralucita si sfanta Liberare.

TRAIAN DORZ

Autor: Ghita Mois

Sursa: Cuvantul Adevarului